7 orașe europene care cedează din cauza turismului excesiv! S-au luat deja măsuri drastice

7 orașe europene au probleme din ce în ce mai mari din cauza turismului excesiv. Autoritățile caută cu disperare soluții în încercarea de a-i liniști pe localnici, dar în același timp încearcă să păstreze rețeta financiară care este una de senzație. Vizitatorii lasă în urmă sume uriașe.

2025 a fost un an de referință pentru turismul de pe „Bătrânul Continent”. Potrivit Eurostat, călătorii au petrecut 3.08 miliarde de nopți în unitățile de cazare (n.r. cu 61.5 milioane mai mult decât în 2024). S-au înregistrat cele mai bune cifre din ultimii 15 ani!

Cele mai mari creșteri au fost în Malta (+10%), Polonia (+7%) și Letonia (+6%). Bineînțeles, reversul medaliei a fost reprezentat de aglomerația de la principalele atracții turistice, prețurile în creștere la hoteluri și restaurante, degradarea infrastructurii și a siturilor istorice, dar și scăderea calității experiențelor.

7 orașe europene care au rămas fără soluții și cedează din cauza turismului excesiv

În cele mai râvnite destinații s-au luat deja măsuri drastice pentru stoparea supraturismului. Printre acestea, limitarea numărului de apartamente care se pot închiria pe termen scurt, taxe turistice crescute considerabil, limite pentru vasele de croazieră și program limitat pentru evenimente și terase.

O analiză publicată de yahoo.com evidențiază orașele aflate în prima linie a acestei crize. Acestea sunt cele 7 destinații europene care pur și simplu cedează din cauza turismului excesiv și au adoptat măsurile fără precedent pentru a reveni la normal:

1. Amsterdam, Olanda

Amsterdam se confruntă de ani buni cu turismul excesiv și a introdus măsuri clare pentru a proteja calitatea vieții localnicilor: restricții pentru tururile de baruri (pub-crawl), limitarea croazierelor fluviale și un program mai scurt pentru anumite localuri. Campaniile „Stay Away” și „Renew Your View” promovează un turism mai responsabil.

În privința croazierelor maritime, autoritățile au redus numărul escalelor de la 190 la 100 și plănuiesc eliminarea terminalului de la Veemkade până în 2035 – iau în calcul chiar oprirea completă a croazierelor.

2. Atena, Grecia

În Atena, presiunea turismului se simte mai ales în sectorul locuințelor. Oficialitățile au interzis acordarea de noi licențe pentru închirieri pe termen scurt în trei cartiere centrale pentru cel puțin un an și au majorat taxele pentru astfel de apartamente.

Măsura urmărește să creeze un echilibru între economia profitabilă a turismului și dificultățile locuitorilor care se confruntă cu prețuri mari ale chiriilor și lipsa locuințelor accesibile. Pentru vizitatori, Atena rămâne primitoare, dar regulile privind închirierea locuințelor devin tot mai stricte.

3. Barcelona, Spania

Barcelona doboară recorduri în materie de turism și ripostează pe măsură! A ales o abordare fermă pentru a proteja locuitorii și a reduce presiunea de pe ei. Autoritățile au decis ca până în noiembrie 2028 să elimine licențele pentru 10.101 apartamente care se închiriază pe termen scurt. Decizia a fost confirmată de unul dintre cele mai importante tribunale din Spania, protestele anti-turism din oraș având un rol decisiv.

Mai mult decât atât, din luna aprilie a acestui an se dublează taxa turistică. În funcție de categoria hotelului, vizitatorii vor plăti între 10 și 15 euro (până în prezent suma oscila între 5 și 7.5 euro) pe noapte!

4. Budapesta, Ungaria

În Budapesta, acțiunile împotriva turismului excesiv au început la nivel de cartier. Rezidenții din Districtul 6 au votat, în cadrul unui referendum, interzicerea închirierilor pe termen scurt începând cu 2026. 54% dintre alegători au susținut luarea măsurii pentru a proteja liniștea și calitatea vieții în cartier.

Acest rezultat a impulsionat discuțiile la nivelul întregului oraș – guvernul Ungariei analizează suspendarea acordării a noi licențe Airbnb și creșteri de taxe pentru închirierile pe termen scurt în capitală.

5. Paris, Franța

102 milioane de turiști au vizitat Franța în 2025, cei mai mulți având ca destinație capitala. Chiar dacă Parisul poate absorbi un număr mare de turiști, unele cartiere istorice, precum Montmartre, resimt deja efectele turismului excesiv: magazine locale dispar, iar aglomerația crește, transformând zona aproape într-un parc tematic.

Autoritățile au reacționat prin restricții mai stricte pentru închirierile pe termen scurt, reducând limita anuală de la 120 la 90 de zile pentru locuințele principale. Astfel, Parisul rămâne accesibil vizitatorilor, dar zonele foarte frecventate sunt gestionate mai strict pentru a proteja calitatea vieții localnicilor.

6. Praga, Cehia

Praga și-a îndreptat atenția către petrecăreți. Autoritățile au interzis tururile barurilor, pe timp de noapte (între 22:00 și 06:00), în centrul istoric. Se aplică deja amenzi pentru cei care încalcă regula! Decizia s-a luat pentru a reduce zgomotul și problemele de siguranță.

Această măsură vine după ani de încercări eșuate de a controla aglomerația și excesele nocturne. Mesajul pentru vizitatori este clar: bucurați-vă de cultura berii, dar tururile haotice de baruri nu mai sunt tolerate.

7. Veneția, Italia

Veneția a introdus reguli stricte pentru gestionarea turiștilor: grupurile sunt limitate la 25 de persoane, ghizii nu mai pot folosi difuzoare în centrul istoric și pe insulele Murano și Burano, iar încălcarea regulilor atrage amenzi. Măsurile urmăresc să restabilească liniștea și să fluidizeze circulația pietonală.

În plus, orașul a extins sistemul de plată pentru excursii de o zi, cu taxe mai mari pentru rezervările de ultim moment. Vizitatorii își pot alege ziua vizitei în Veneția pe o platformă dedicată. Taxa este de 5 euro, dublându-se la 10 euro pentru turiștii care nu fac rezervări cu până la patru zile în avans.

Măsurile dure luate de Amsterdam, Atena, Barcelona, Budapesta, Paris, Praga și Veneția demonstrează că orașele trebuie să găsească un echilibru între atragerea vizitatorilor și protejarea calității vieții locuitorilor. Pentru că, în final, experiența autentică a unei capitale europene depinde nu doar de obiectivele turistice, ci și de comunitățile care o fac să fie vie și memorabilă.