Un sat din Munții Șureanu, „bijuteria ascunsă” de pe Via Transilvanica. Turiștii vizitează locul în care ar fi murit regele Decebal

Satul Târsa, din Munții Șureanu, este de neratat dacă ajungeți pe Via Transilvanica. Turiștii au început să îl descopere în ultimii ani, mai ales după ce a fost inaugurat „Drumul care unește”. Localitatea care are aproximativ 100 de locuitori are o istorie fabuloasă.

Din Hațeg și până în Târsa sunt aproimativ 50 de kilometri, care pot fi făcuți cu mașina în aproximativ o oră. A ajuns să fie conectat de satele din apropiere prin două drumuri noi, dar vizitatorii ajung în general la pas. Este un loc perfect pentru drumeții care vor să facă un popas.

În ultimii ani au apărut mai multe pensiuni și case de vacanță în Târsa, micul sat din Munții Șureanu care este „bijuteria ascunsă” de pe Via Transilvanica. Vizitatorii sunt întâmpinați de localnici cu preparate tradiționale precum balmoș, plăcinte cu brânză de oaie, bulz ciobănesc și virșli. În același timp, aceștia descoperă legendele locului care sunt pur și simplu captivante.

Târsa, micul sat din Munții Șureanu care este „bijuteria ascunsă” de pe Via Transilvanica

Aflat pe Platoul Luncanilor, satul Târsa este înconjurat de dealuri și munți și mârginit de văile râurilor Strei, Luncani și Grădiștea. Despre numele lui au apărut mai multe legende. Unii cred că „Târșa” provine de la agatârși, poporul de origine scitică sau scito-iraniană care a trăit în urmă cu 2.500 de ani pe teritoriul Transilvaniei. Alții cred că ar fi vorba despre toiagul simbolic (târsul), folosit în antichitate în ritualurile de venerare ale lui Dionis (Dionysos), zeul vinului, fertilității și al teatrului.

„Păzindu-ne ca nişte părinţi, Carpaţii ne-au unit într-o mare familie, permanentizând în veacuri de restrişte această insulă de latinitate în estul european; populaţia dacică şi-a menţinut aşezările din zonele carpatice, atât in timpul romanizării ei, cât şi atunci cind puhoaiele migratoare călcau în copitele cailor câmpiile mănoase și aşezările înfloritoare. Toponimele din Platforma Luncanilor sunt elocvente în acest sens.

Realităţile locale reflectă şi astăzi înţelesul vechi al toponimicului Târsa, care însemna în limba slavă veche «parte din pădure în care s-au tăiat copacii până a nu începe să crească alţii», de unde postverbul tîrşi, adică a curăţa un loc de mărăcini, de tufe pentru a-l transforma în loc de arat”, a scris Emil Hossu Longin, în „România Pitorească” (1981).

Satul Târșa, înconjurat de obiective turistice încărcate de istorie

Chiar lângă sat, în spatele școlii și al bisericii, sunt rămășițele unui castru roman de marș. Acesta a fost construit în perioada războaielor daco-romane și avea rolul de a ajuta la cucerirea capitalei Sarmizegetusa Regia.

Decorul din Târșa este de vis, iar drumurile duc spre mai multe cetăți dacice, una dintre acestea fiind Blidaru. Pe ruta spre faimoasa cetate Blidaru descoperiți cătunul Pietroasa, în care au fost descoperite ruinele unui templu dacic, numit Pietroasa lui Solomon.

În apropiere este și turnul de apărare „La Vămi”, lângă care s-ar fi scris istorie.

„Aici, la Vămi, ar fi fost locul unde regele Decebal ar fi încheiat pace cu romanii, după primul război dintre daci și romani. Așa știm de la părinții și bunicii noștri”, a spus un localnic din Târsa pentru adevarul.ro.

Poiana Omului, locul în care ar fi murit regele dac Decebal

Dar poate cea mai mare însemnătate o are un alt reper istoric, Poiana Omului. Este aflat la aproximativ o oră de mers de Târșa și e locul în care se spune că a murit regele Decebal. Legenda a fost transmisă, din generație în generație, de păstori.

„Știu, ca mulți dintre cei care au trăit aici, despre această legendă a Poienii Omului, ca loc al morții lui Decebal, de când m-am pomenit. Se spune că regele dac ar fi fugit din Sarmizegetusa, pe drumurile de plai, și ajungând aici, și-ar fi luat viața, la umbra unui pâlc de copaci, înainte de a fi ajuns din urmă de romani.

Pe acest drum am văzut în ultimul timp tot mai mulți turiști, atât români, dar și străini: olandezi, englezi, germani. Vin pe jos și uneori se opresc la noi la stână și ne spun că admiră aceste locuri“, a transmis ciobanul Duțu, pentru sursa citată anterior.

Poiana Omului este vizitată de turiștii pasionați de istorie și este un loc verde, de o frumusețe rară. Face parte din Terra Dacica, de pe Via Transilvanica.

În apropiere de satul Târsa este și Peștera Cioclovina, care a fost folosită ca sanctuar în antichitate. E un punct de oprire pentru cei care se duc spre Vârful Glodeanu (1.659 metri), „muntele sfânt al dacilor” la baza căruia este Sarmizegetusa Regia. De acolo se poate ajunge la „Palma lui Dumnezeu”.

Via Transilvanica pur și simplu îi fascinează pe turiști

Via Transilvanica a ajuns cunoscută la nivel mondial cu ajutorul jurnaliștilor de la National Geographic. Aceștia au fost pur și simplu fascinați de traseul de drumeții care are o lungime totală de 1.420 de kilometri și străbate 10 județe, peste 400 de comunități și 12 situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Din vara anului 2022 s-a deschis tronsonul denumit Terra Dacica. Acesta are 290 de kilometri, traversează județele Alba și Hunedoara și este încărcat de istorie. Cei care pornesc la drum descoperă o zonă cu priveliști unice în Europa. Au șansa de a străbate dealuri, văi și păduri minunate, sate „uitate de lume”, dar pot vizita și trei parcuri naționale: Retezat, Țara Hațegului și Grădiștea Muncelului-Cioclovina.

Anca Rusu, manager al Asociației Destinația Ecoturistică Țara Hațegului, a dezvăluit că în 2025 se așteaptă la un număr dublu de turiști pe Via Transilvanica.

„Putem spune pe bună dreptate că Via Transilvanica a devenit cel mai bun ambasador al României și al turismului românesc peste hotare. Pentru acest lucru îi felicit pe inițiatorii acestui minunat proiect, frații Alin și Tibi Ușeriu și pe toți cei care au contribuit activ din partea Asociației Tășulează Social la materializare a acestui vis.

„În 2025 ne așteptăm la o dublare a numărului turiștilor”

Revenind la subiectul recent, listarea National Geographic, e onorant că se vorbește despre două dintre secțiunile Via Transilvania, Terra Saxonum, care include Sighișoara și Terra Dacica, județele Alba și Hunedoara.

Mă bucur că am putut să pun umărul la conturarea traseului în județul Hunedoara și mă bucur și mai tare cu o bună bucată din cei 143 km se află în Țara Hațegului, zona de care mă ocup cu precădere, la poale de Retezat și pe teritoriul Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovină și Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului.

Terra Dacica este cel mai recent tronson dat în folosință turiștilor care ajung pe Via Transilvanica. Pentru 2025, din discuțiile cu reprezentanții Tășuleasa Social, ne așteptăm la o dublare a acestui număr, fenomen care se datorează, cât și recenzilor bune primite de la drumeții care deja au parcurs Via Transilvanica„, a declarat Anca Rusu pentru radiotimisoara.ro.