Ce se întâmplă cu proiectul traseului cicloturistic de pe Via Transilvanica. Decizia luată de Guvernul României

Au apărut noi detalii despre proiectul traseului cicloturistic de pe Via Transilvanica. „Drumul care unește” trebuia să fie traversat, începând cu anul viitor, de 494 de kilometri de piste pentru biciclete. Planurile s-au schimbat pe ultima sută de metri.

Începuse deja licitația pentru proiectul cu o valoare estimată la 66 de milioane de lei, bani care ar fi urmat să vină prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Totuși, Guvernul României a decis să blocheze finanțarea.

Traseul cicloturistic de pe Via Transilvanica urma să treacă prin Suceava, Bistrița-Năsăud și Mureș. Studiul de fezabilitate fusese deja aprobat, dar în acest moment se caută noi surse de finanțare.

Ce se întâmplă cu proiectul traseului cicloturistic de pe Via Transilvanica

Pentru a trage de timp, autoritățile locale au decis să prelungească perioada licitației. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului Județean Mureș.

„Foarte multe proiecte din PNRR sunt suspendate, doar cele care au fost începute înainte de luna august, ca și lucrări, mai primesc finanțare. În situația noastră, în Mureș licitația pentru execuția lucrărilor a fost lansată la începutul lunii august, iar trei firme care au depus oferte, momentan sunt în analiză. Deocamdată nu a fost anunțat câștigătorul.

Am prelungit perioada de licitație în speranța că între timp și Guvernul va putea găsi alte surse de finanțare pentru acest proiect„, a declarat Peter Ferenc pentru radiomures.ro.

Sutele de kilometri de piste pentru biciclete trebuiau să fie construite până în vara anului 2026.

„Bugetele şi lungimea traseelor identificate aferente judeţelor sunt:

Bugetul UAT Judeţul Suceava = 193 km. traseu Judeţul Suceava x 82.500 euro/km= 15.922.500 euro fără TVA;
Bugetul UAT Judeţul Bistriţa-Năsăud = 204 km. traseu Judeţul Bistriţa-Năsăud x 82.500 euro/km= 16.830.000 euro fără TVA;
Bugetul UAT Judeţul Mureş = 97 km. traseu Judeţul Mureş x 82.500 euro/km= 8.002.500 euro fără TVA.„, se specifica în proiectul care trebuia să fie inaugurat obligatoriu până pe 23.06.2026.

Semnal de alarmă tras de Alin Ușeriu: „Lăcomia ne duce la pierzanie!”

Alin Ușeriu, președintele organizației nonprofit Tășuleasa Social, a tras un semnal de alarmă în momentul în care a început licitația pentru construcția pistelor de biciclete.

Inițiatorul proiectului Via Transilvanica, devenit un adevărat brand de țară în ultimii ani, a dezvăluit că nu a fost niciodată consutat de inițiatorii proiectului.

”Ieri am fost capturat de revoltă și simt nevoia să mai adaug ceva limpezime în ce-am vrut să zic. Nu-mi pasă și nu vreau să vă mai povestesc despre lucrurile pe care deja le știți. Pot să-și asfalteze și raiul în care cred că vor ajunge, dacă asta cred că este mai bine pentru comunitate. Și nu sunt eu cel care să-i judece. Lăcomia ne va duce la pierzanie, și de asta îmi pasă. Dar nu doresc să mă alătur și eu bocitoarelor, că înlemnesc și nu mai pot face nimic.

Suprapunerea unei piste de bicicletă pe un traseu care a fost gândit în primul rând pentru drumeție o să-l strice. Invers, pot merge și biciclete pe traseul nostru, și cu investiție de 10 ori mai mică putem să oferim una dintre cele mai frumoase experiențe din lume, într-un peisaj cultural unic, pe care îl avem la noi în România.
Peisajul acesta cultural este o consecință a culturii noastre populare, care este depozitul ADN-ului nostru. Cu intervențiile noastre nesăbuite, dar nu neapărat cu intenții rele, îl pierdem. Via Transilvanica îl pune în valoare și are șansa să îl conserve, pentru că oferă un motiv suficient de mare – economic, dar mai ales social – să-i țină pe oameni acolo. Fără oameni, pierdem cu totul această lume.

Noi promitem această experiență, și dacă nu o putem arăta, căutăm alte județe care sunt dispuse să ne găzduiască pe termen lung acest proiect, care noi deja am arătat că funcționează.

Alin Ușeriu: „Este absurd să nu consulți inițiatorul, dar să te folosești de numele proiectului”

Nu am fost consultați în cum să se facă aceste piste din județele Mureș, Suceava și Bistrița-Năsăud, și este, din punctul meu de vedere, absurd să nu consulți inițiatorul, dar să te folosești de numele proiectului.

Nu vreau să facem petiții și nu vreau să mă laude oameni care vor în acest fel să-și lustruiască intențiile lor politice. Îi avertizez că știu cum să mă păzesc și în petiții nu cred. Dar cred în dragul de țară care îl poți căpăta atunci când o iei la pas. Și atunci știi ce-i de făcut – și de mai vezi câteodată negru gudron înaintea ochilor.

Azi vă rog să intrați în clubul Oamenii Drumului. Ajutați-mă, vă rog!

Și acum vă spun și o bucurie. Oare ce i-a apucat pe ăștia din Ciugud, care este prima comună asfaltată din România, să aibă grijă de Via Transilvanica și să cosească poteca înierbată? Ne suprapunem pe drumul lor asfaltat, dar ne-au cosit și nouă, drumeților, un metru ca să putem merge pe marginea drumului. Măi, ce oameni! Până acum, este prima comună întâlnită în drumul meu care a integrat Via Transilvanica și au înțeles să aibă grijă de ea„, a postat Alin Ușeriu, pe rețelele sociale, încă din luna iulie.

Via Transilvanica atrage turiști din toată lumea

Via Transilvanica măsoară aproape 1600 de kilometri, trece prin zece județe și peste 400 de localități și are ca scop promovarea turismului lent, a patrimoniului cultural și natural al regiunilor traversate. „Drumul care unește” este împărțit în:

• Bucovina – 136 km, 6 etape
• Ținutul de Sus – 277 km, 11 etape
• Terra Siculorum – 157 km, 8 etape
• Terra Saxonum – 201, 10 etape
• Terra Dacica – 290 km, 15 etape
• Terra Banatica – 232 km, 11 etape
• Terra Romana – 135 km, 7 etape
• Terra Borza Teutonica – 170 km, 9 etape

„Drumul care unește” tocmai a fost inclus în TOP 10 destinații care „nu sunt la modă”, dar care merită să fie vizitate în 2026. Detalii AICI.