7 obiective turistice de pe Via Transilvanica pe care trebuie să le vizitezi. Sunt incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO

Descoperă 7 obiective turistice pe care nu ai voie să le ratezi dacă îți programezi o drumeție pe Via Transilvanica. „Drumul care unește” nu te așteaptă doar cu peisaje spectaculoase, cazări autentice și mâncare savuroasă, ci și cu o bogată moștenire culturală și naturală inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Via Transilvanica a devenit, în ultimii ani, unul dintre cele mai importante proiecte turistice din România. Traseul de lungă distanță are recunoaștere internațională – în 2025 a atras nu mai puțin de 120.000 de drumeți din peste 60 de țări.

„Drumul care unește” traversează România de la nord la sud și este împărțit, în prezent, în 8 ținuturi: Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica, Terra Romana și Terra Borza Teutonica. Măsoară peste 1600 de kilometri din 10 județe și traversează peste 400 de comunități.

7 obiective turistice de pe Via Transilvanica incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO

Comparată deseori cu „El Camino”, Via Transilvanica le prezintă vizitatorilor străini fața mai puțin cunoscută a României. Trece prin cătune izolate, prin păduri seculare și leagă orașe în care turiștii ajungeau doar din întâmplare.

De la Putna la Drobeta-Turnu Severin, traseul face legătura între unele dintre cele mai importante monumente și situri din țara noastră, care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. Iată șapte dintre acestea, pe care trebuie să ți le adaugi pe lista scurtă în cazul în care vrei să pornești la drum pe Via Transilvanica.

1. Mănăstirea Moldovița

Situată în apropiere de punctul de plecare pe Via Transilvanica, Mănăstirea Moldovița este unul dintre cele mai valoroase monumente medievale din nordul Moldovei. În 1993 a fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO ca parte a ansamblului de biserici pictate din Bucovina (alături de Arbore, Pătrăuți, Humor, Probota, „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, Sucevița și Voroneț).

Lăcașul a fost ridicat în anul 1532 de domnitorul Petru Rareș, pe locul unei vechi mănăstiri. Avea atât rol religios, cât și defensiv, fiind înconjurat de ziduri și turnuri de apărare.

Mănăstirea îmbină elemente de artă bizantină și gotică. Este renumită pentru frescele sale exterioare, care s-au păstrat remarcabil de bine. Scenele precum „Asediul Constantinopolului”, care au fost pictate pe ziduri, reflectă nu doar talentul artistic al epocii, ci și contextul istoric tensionat al Moldovei medievale. De-a lungul secolelor, Moldovița a rămas un important centru spiritual și cultural, atrăgând astăzi turiști din întreaga lume.

2. Centrul istoric al Sighișoarei

Sighișoara este unul dintre cele mai bine conservate orașe medievale locuite din Europa și a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1999. Fondat în secolul al XII-lea de coloniști sași, orașul a devenit rapid un important centru comercial și meșteșugăresc, păstrând până astăzi structura urbană originală, cu străzi înguste, piețe și clădiri istorice.

Cetatea este înconjurată de un zid care atinge până la 14 metri și a avut 14 turnuri. În prezent 9 dintre acestea mai sunt în picioare. Simbolul Sighișoarei este Turnul cu Ceas, construit în secolul al XIV-lea și folosit inițial ca sediu al administrației. Orașul este cunoscut și ca locul de naștere al lui Vlad Țepeș, ceea ce îi adaugă un plus de atractivitate pentru vizitatori.

Biserici fortificate din Transilvania: „comori” UNESCO de pe Via Transilvanica

3. Biserica fortificată din Biertan

Biserica fortificată din Biertan este unul dintre cele mai impresionante ansambluri medievale săsești din Transilvania și din 1993 face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. Construită între secolele XV–XVI în stil gotic târziu, biserica a fost gândită atât ca lăcaș de cult, cât și ca fortăreață. Este înconjurată de trei rânduri de ziduri de apărare și turnuri, menite să protejeze comunitatea în vremuri dificile.

Biertan a fost sediul episcopatului evanghelic din Transilvania, ceea ce i-a conferit o importanță religioasă și administrativă majoră. Un element unic este ușa sacristiei, celebră pentru sistemul său ingenios de închidere cu 19 zăvoare, considerat o capodoperă a meșteșugului medieval. Biserica fortificată și-a păstrat farmecul de-a lungul vremii și este una dintre cele mai impresionante din România.

O altă biserică fortificată, care face parte din patrimoniul UNESCO, veți găsi în Saschiz. Ridicată la sfârșitul secolului al XV-lea, pe locul în care se afla o bazilică romană, biserica impresionează prin aspectul său masiv, apropiat mai degrabă de o fortăreață (n.r. fiind construită după modelul bisericii din Biertan). Turnul-clopotniță, inspirat de Turnul cu Ceas, domină întreaga așezare și a avut atât rol defensiv, cât și de observație.

Pe dealul din apropiere se află Cetatea țărănească din Saschiz (n.r. pe un platou înalt de 681.5 metri), construită în secolul al XIV-lea ca loc de refugiu pentru localnici în caz de atac. Deși astăzi este o ruină, cetatea completează ansamblul defensiv al satului și oferă o perspectivă asupra modului în care comunitățile rurale medievale își organizau apărarea. Împreună, cele două obiective reflectă perfect specificul așezărilor săsești fortificate din Transilvania.

5. Biserica fortificată din Viscri

Tot în zonă mai este un lăcaș de cult pur și simplu impresionant. Biserica fortificată din Viscri este unul dintre cele mai cunoscute monumente săsești din Transilvania, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO (n.r. 1999). Construită inițial în secolul al XII-lea de comunitatea sașilor, biserica a fost ulterior fortificată între secolele XV–XVI, devenind un punct de apărare esențial pentru localnici.

Ansamblul este remarcabil prin zidurile sale groase de apărare, turnurile de veghe și atmosfera autentică a satului, care și-a păstrat în mare parte structura tradițională. În ultimii ani, Viscri a devenit cunoscut la nivel internațional și datorită programelor de conservare a patrimoniului rural, fiind un exemplu de echilibru între turism și păstrarea identității locale.

Biserica fortificată din Viscri se poate vizita, din aprilie până în octombrie, în intervalul orar 10:00 – 18:00. De pe 26 octombrie și până în luna martie programul este 10:00 – 16:00. Biletul de intrare costă 20 de lei pentru adulți și 10 lei pentru copii, studenți și pensionari. Mai multe detalii găsiți pe biserica-fortificata-viscri.ro.

Cetățile dacice din Munții Orăștiei, pe traseul Via Transilvanica

6. Sarmizegetusa Regia

Sarmizegetusa Regia este cea mai importantă așezare a civilizației dacice și capitala Regatului Dac înainte de cucerirea romană. Situată în Munții Orăștiei, la peste 1.000 de metri altitudine, cetatea a fost centrul politic, religios și militar al dacilor, în special în perioada regilor Burebista și Decebal.

Ansamblul face parte din patrimoniul UNESCO datorită sistemului complex de fortificații, templelor și sanctuarelor ridicate pe terase amenajate în piatră. Distrusă în urma războaielor daco-romane, Sarmizegetusa Regia rămâne astăzi unul dintre cele mai importante situri arheologice din România și un punct esențial de pe traseul Via Transilvanica, unde istoria se împletește cu peisajul natural spectaculos al munților.

Cetatea dacică Piatra Roșie este una dintre fortificațiile incluse în ansamblul UNESCO „Cetățile dacice din Munții Orăștiei”, alături de Sarmizegetusa Regia, Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Bănița și Căpâlna. Construită în secolul I î.Hr., în perioada de apogeu a regatului dac, cetatea avea rol strategic de apărare și supraveghere a văilor din zonă, fiind amplasată pe un platou montan greu accesibil.

Fortificația avea ziduri din piatră și lemn și a făcut parte din sistemul defensiv coordonat de la Sarmizegetusa Regia. Distrusă în urma războaielor daco-romane din anii 101–106 d.Hr., cetatea este astăzi un important sit arheologic. A fost redescoperită la începutul secolului al XIX-lea și de atunci a fost în mijlocul unor cercetări sistematice (n.r. ultimele între 2022 și 2023). E un loc încărcat de istorie, care merită vizitat în timpul unei drumeții pe Via Transilvanica.

„Drumul care unește” traversează numeroase situri și zone UNESCO

Pe lângă monumentele istorice, Via Transilvanica trece și prin zone naturale de o valoare excepțională, recunoscute la nivel internațional. Un exemplu sunt Pădurile virgine de fag din Carpați, incluse în 2017 în situl transnațional UNESCO „Primeval Beech Forests of Europe”. Acestea însumează aproape 24.000 de hectare și reprezintă unele dintre ultimele ecosisteme forestiere aproape neatinse din Europa.

De-a lungul traseului se regăsesc și alte zone protejate cu statut UNESCO, dar care nu fac parte din Patrimoniul Mondial. Este cazul Geoparcului Internațional Țara Hațegului, recunoscut pentru valoarea sa geologică și pentru legătura cu fosilele de dinozauri pitici, precum și al zonei Izvoarele Nerei, parte a unei rezervații a biosferei cu peisaje sălbatice spectaculoase.

Împreună, aceste locuri completează experiența Via Transilvanica, unde patrimoniul cultural și cel natural formează un traseu unic în Europa. Mai mult decât atât, „Drumul care unește” ar urma să se exitindă spre alte ținuturi din România și nu numai. Detalii AICI.

În momentul de față, bugetul pentru Via Transilvanica depășește 2 milioane de euro. Suma nu este suficientă pentru un proiect de o asemenea dimensiune. Acesta este motivul pentru care, pe site-ul oficial, viatransilvannica.com, oricine poate deveni membru și să se alăture astfel comunității „Oamenii Drumului”. Abonamentul pe un an costă 250 de lei, bani care sunt folosiți pentru întreținerea și dezvoltarea traseului.