„Strigăt de ajutor!” Mocănițele din România riscă să fie scoase din circulație prin lege: „Sunt sub asediu”

Mocănițele din România sunt în pericol și riscă să fie scoase din circulație. Decizia ar putea fi luată dacă trece un proiect de lege aflat în lucru la Ministerul Transporturilor și care prevede standardizarea acestui mijloc de transport unic în Europa.

Zeci de mii de turiști călătoresc anual cu mocănițele și se bucură de peisaje de vis din țara noastră. Situația s-ar putea schimba dacă vor fi impuse standarde tehnice similare cu cele din transportul feroviar convențional. Mocănițele care funcționează de zeci de ani nu vor putea fi aduse la nivelul dorit și riscă să devină istorie.

Preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş a tras un semnal de alarmă și cere ca mocănițele să nu dispară din cauza unor astfel de proiecte legislative.

Mocănițele din România riscă să fie scoase din circulație prin lege

„Din acest punct de vedere, al mocăniţei, iată un strigăt de ajutor (…) pentru ca la Bucureşti să se înţeleagă că mocăniţele sunt o zonă aparte a transportului de persoane. Nu vorbim de transport de persoane de masă. Acolo cine merge, merge pentru a privi la 20 de km/h un peisaj fie iarna, fie vara, nu e vorba de a avea standarde de înaltă calitate şi STAS-uri care trebuie respectate şi nu cred că a venit turistul din Elveţia să aibă un tren extrem de sigur cu care să circule, ci mai mult un tren care să meargă încet, dar care să poată să urce vârful muntelui şi să vadă acolo ce nu poate să vadă nicăieri într-o altă parte din lumea asta.

Deci, şi problemele legislative sunt lucruri pe care le aşteptăm transmise la nivel de Bucureşti pentru a ne ajuta pe noi, aici, să facem un turism mai bun şi de mai mare calitate”, a declarat Gabriel Zetea, potrivit tvrinfo.ro.

I-a arătat cu degetul pe oficialii din Ministerul Transporturilor și Romsilva și a subliniat că nu există varianta ca locomotivele istorice să poată avea dotări standardizate.

„Mocăniţa a fost în ultimii ani de zile, din păcate, sub un asediu. Există o situaţie ciudată a proprietăţii acolo, împreună cu Romsilva, care nu este neapărat un susţinător al turismului, ci al exploatării lemnului, iar operatorul privat de acolo (al mocăniţei – n. r.) doreşte evident creşterea turismului şi păstrarea pădurii în felul în care este ea. Reparaţiile care se fac acolo să nu fie standardizate aşa cum se doreşte la Ministerul Transporturilor, de exemplu.

„Este un proiect care va omorî efectiv mocăniţele din întreaga ţară”

Sunt chiar în acest moment la Ministerul Transporturilor proiecte de lege prin care se încearcă trecerea tuturor mocăniţelor în zona de standardizare, inclusiv cum ar fi transportul CFR. Evident că n-o să poţi să iei locomotive şi vagoane de acum 100 de ani să le duci la standardizare pentru că nu mai funcţionează, nu există piese pe care poţi să le înlocuieşti acolo şi proiectul acesta de lege care este la Ministerul Transporturilor – şi eu am atras atenţia Ministerului Transporturilor – este un proiect care va omorî efectiv mocăniţele din întreaga ţară„, a mai spus Zetea.

Mocănița de pe Valea Vaserului din Maramureș circulă fără întrerupere din 1933 și atrage peste 30.000 de turiști în fiecare an. 20% dintre ei fiind români, cei mai mulți veniți din Republica Moldova, Ungaria, Germania, Austria, Cehia și Polonia.

„Ce ne face pe noi speciali este faptul că este o cale ferată vie. Mai sunt căi ferate şi mocăniţe în toată lumea – România, Germania, Marea Britanie, dar majoritatea sunt doar de muzeu, adică se organizează excursii pentru data cutare, pentru data cutare, sunt mai mult de muzeu. Ce se întâmplă la noi? Ce s-a întâmplat din 1933 până astăzi. Este identic, adică avem impiegaţi de mişcare, revizor de cale ferată, de vagoane, este vie.

Tot ceea ce se întâmplă este la fel ca în 1933, până astăzi nu s-a schimbat absolut nimic. Poate s-a mai modernizat un pic, dar în general a rămas la fel. Este singura cale ferată ferată forestieră care este încă activă din Europa. Restul sunt închise, deci noi folosim calea ferată şi turistic, dar şi forestier„, a precizat Dumitru Grad, manager al mocăniţei din Maramureş.

Mocănițele care mai sunt funcționale în România

​În România, turiștii încă se mai pot bucura de o experiență inedită și să călătorească cu ajutorul mocănițelor. Fiecare dintre acestea are o istorie și un traseu aparte:​

Mocănița de pe Valea Vaserului (Maramureș): Situată în Vișeu de Sus, aceasta a fost inaugurată în 1933 și este considerată ultima cale ferată forestieră cu abur din lume. Traseul turistic are o lungime de aproximativ 22 km, oferind peisaje spectaculoase ale Văii Vaserului. Călătoria durează aproximativ trei ore pe sens, existând și o pauză de o jumătate de oră.

Mocănița de la Moldovița (Suceava): Cunoscută și sub denumirea de „Huțulca”, aceasta parcurge un traseu de aproximativ 12 km între Moldovița și Vatra Moldoviței. Linia ferată a fost folosită până în 2001 pentru transportul lemnelor. Acum, mocănița traversează păduri de conifere și peisaje montane, într-o zonă cu adevărat spectaculoasă. Durata călătoriei este de aproximativ 3 ore dus-întors.

Mocănița de la Sovata (Mureș): Circulă pe un traseu de 14 km, între Sovata și Câmpu Cetății. Locomotiva a fost construită în Polonia în 1949, iar garnitura de tren include patru vagoane (trei închise și unul de tip gondolă). Pasagerii trăiesc o experiență de senzație pe durata călătoriei care durează aproximativ 2 ore.

Mocănița de la Abrud Câmpeni (Alba): A fost inaugurată în 1912. Inițial a transportat călători pe o distanță de 94 km, între Turda și Abrud, dar a fost desființată în anul 1998. În prezent, mocănița circulă pe un traseu de aproximativ 10 km, între Lunca Arieșului și Sălciua. Turiștii se pot bucura de peisaj timp de 3 ore (dus-întors).

Două vagoane au fost restaurate la Mocănița Sibiu-Agnita

Mocănița de la Brad – Crișcior (Hunedoara): Linia a fost construită în 1907 și a fost folosită pentru transportul cărbunelui de la Mina Barza la Uzina Electrică până în 1998. Din 2001 a fost valorificată în scop turistic. Trenul vechi de peste 100 de ani parcurge cei șapte kilometri în aproximativ 45 de minute.

Mocănița Sibiu-Agnita (Sibiu): Construită între anii 1895 – 1910, ea făcea inițial legătura între Sighișoara și Sibiu, prin Agnita. A circulat pe întreaga lungime până în 1965, când a fost desființat sectorul dintre Sighișoara și Agnita. A fost închis apoi și celălalt sector, până în 2010 când turiștii au putut călători cu o motodrezină de 15 locuri. Din 2021 a fost dată în folosință o locomotivă Diesel, iar doi ani mai târziu a fost restaurat și repus în circulație un vagon original al Mocăniței (produs în anii ’80). De anul trecut a fost complet restaurat și redat în folosință și un al doilea vagon original.