Sursa foto: Facebook Consiliul Județean Argeș
Reședința secundară a lui Vlad Țepeș va fi redeschisă, iar turiștii se vor putea bucura din nou de frumusețea acestui loc din județul Argeș. Cetatea a intrat într-un amplu proces de reabilitare în anul 2022.
Cetatea Poenari a fost reședința secundară a lui Vlad Țepeș și locul unde acesta se refugia. Aflată aproape de barajul Vidraru, cetatea a fost construită ca post de fortăreață contra otomanilor.
Cetatea Poenari a fost construită în secolul al XIV-lea, în timpul domniei lui Negru Vodă. La început, aceasta avea un singur turn, dar ulterior, pe timpul domniei lui Vlad Țepeș, cetatea a fost extinsă. Aceasta a fost ultimul loc unde s-a refugiat Vlad Țepeș înainte să plece din Transilvania.
Lucrările la reabilitarea cetății au început în 2022 și au fost finalizate în toamna lui 2024. Cetatea Poenari va fi redeschisă publicului în primăvara acestui an, iar autoritățile se așteaptă la un număr uriaș de turiști. În 2019, ultimul an în care a fost deschisă, Cetatea Poenari a fost vizitată de 100.000 de turiști.
„Intenționăm să redeschidem pentru public cetatea Poienari în săptămâna 14-20 aprilie. Vom organiza și o conferință de presă în acest sens pe 14 aprilie. Toate detaliile privind redeschiderea cetății Poienari vor fi stabilite în maximum două săptămâni”, a declarat vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Adrian Bughiu, pentru adevărul.ro.
Valoare totală a lucrărilor de reabilitare, consolidare și conservare a Cetății Poenari a fost de 23.2 milioane de lei, conform sursei citate anterior. Dintre acestea, 9.6 milioane de lei au fost fonduri nerambursabile.
Lucrările de consolidare și conservare, demarate în vara anului 2022, au adus îmbunătățiri semnificative: protecția superioară a zidurilor a fost refăcută, anumite segmente de zid au fost restaurate, iar măsurile de reducere a umidității au contribuit la stabilitatea structurii monumentului.
De asemenea, au fost reabilitate traseele de vizitare și scara de acces către cetate, iar turnul central a fost dotat cu o cupolă din sticlă, concepută atât pentru protecție împotriva intemperiilor, cât și pentru un aspect modern.
Cetatea Poenari este unul dintre cele mai importante obiective turistice din județul Argeș, dar și una dintre cele mai frumoase cetăți din România. Monumentul istoric din secolul al XIV-lea este situat pe Transfăgărășan, între Curtea de Argeș și Barajul Vidraru. Impunătoare și încărcată de istorie, cetatea se află în apropierea localității Arefu, la doar 4 kilometri de lacul și barajul Vidraru.
Din București, pentru a ajunge la cetatea de pe Transfăgărășan cu mașina, traseul recomandat este pe Autostrada A1 București – Pitești. Urmează apoi Curtea de Argeș și Arefu, până la baza muntelui unde se află fortificația.
Ca să ajungi la cetate, trebuie apoi să urci cele aproximativ 1480 de trepte. Efortul merită din plin, pentru că traseul este unul spectaculos prin pădure, unde poți admira privești deosebite. Primele 30 de trepte sunt pe o platformă dreaptă, după care urcușul continuă. Cetatea este situată la o altitudine de 850 de metri, pe muntele Cetățuia. Parcurgerea traseului durează în jur de o oră.
Se spune că Vlad Țepeș s-a refugiat la Cetatea Poenari, folosind o strategie ingenioasă pentru a-și deruta urmăritorii turci: ar fi potcovit caii cu potcoavele invers, astfel încât urmele să pară că merg în direcția opusă.
De asemenea, cetatea este asociată și cu „Bătălia de la Posada”, un eveniment istoric crucial care a contribuit la eliberarea Țării Românești de sub influența coroanei maghiare.
O legendă interesantă este legată de cele 1.480 de trepte care duc spre cetate. Se spune că, după primele 500 de trepte, inima începe să bată mai tare, iar un sentiment straniu pune stăpânire pe vizitatori. Această zonă ar fi fost locul unde Vlad Țepeș a pedepsit boierii care au complotat împotriva fratelui său, prințul Mihail. Între treptele 500 și 700, spiritele celor care au fost trași în țeapă ar bântui locul, deoarece nu li s-au făcut slujbe religioase. Paza barajului Vidraru ar fi relatat sunete ciudate în nopțile cu lună plină – urlete și voci care par să ceară ajutor. Din acest motiv, localnicii evită zona pe timpul nopții.
Pe vremea lui Vlad Țepeș, accesul la cetate se făcea călare, pe poteci de munte. Treptele care există astăzi au fost construite între anii 1965 și 1972.
